Oricine gaseste motiv de a critica la altii ceea ce altii gasesc de criticat la el!

Iubirea incepe de la propria persoana...

Iubirea ne face viata mai placuta. Ne face placere sa fim iubiti si sa iubim, dar adesea uitam o persoana importanta atunci cand iubim. Propria persoana. Parca e mai simplu uneori sa-i iubim pe altii, sa le acceptam si calitatile si defectele deopotriva. Ce faci insa cu aceasta iubire sau cu iubirea altora, oricat de mare, daca nu crezi ca meriti sa fii iubita, din cauza ca tu nu te apreciezi?

M-am gandit ca ar foarte potrivit sa iti vorbesc despre un sentiment nobil care-l caracterizeaza numai pe om: despre iubire si rolul ei pentru propria persoana. Iubirea este temelia vietii; nu are vreo forma palpabila... si nici limita. Reprezinta o energie foarte puternica, capabila de a transforma totul.

Ea face viata mai placuta, usurand munca si imbunatatind comunicarea. Iubirea are putere. Fara iubire, omul traieste singur, in "intuneric", cauta fericirea, dar nu o gaseste nicaieri, fiindca nu poate distinge nimic in bezna. Si este imposibil sa-ti impartasesti iubirea cu altii, daca n-o gasesti in interiorul tau.

Tu esti prima persoana pe care trebuie sa o iubesti. Tu esti persoana cea mai importanta, prietenul tau cel mai credincios, cel care ramane intotdeauna alaturi de tine. Ai grija de tine asa cum ai face-o daca ar fi vorba de prietena sau prietenul tau cel mai bun.

Iubeste-te, accepta-te si iarta-te. Iti recomand sa studiezi aceste indemnuri si sa le folosesti ori de cate ori devii prea critica, prea severa cu tine insati sau cand nu esti multumita de rezultatele obtinute.
(Cu totul adevarat!)

Cantec in doi

Si vine toamna iar'
ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata sã gustam
cu miere-amestecat veninul.

Doi suntem gata s-ajutam
brindusile ardorii
sã infloreasca iar' în noi
si-n toamna-aceasta de apoi.

Doi suntem, când cu umbra lor
ne impresoara-n lume norii.
Ce ginduri are soarele cu noi --
nu stim, dar suntem doi.

Fashion
Today I'm happy:d and I can say I love fashion;;)

Feel

This world is a lie, I feel it everyday day!
I feel so bored,lonely,nobody help me but I know nobody will take my pride . I love...... and now it doesn't matter!:D One day I will be so close to the light and I will find a gentle love one day;;)

Ceea ce urasc!

Vine un moment in viata cand incertitudinea ia locul la tot ceea ce credeai a fi de fapt convingere. Privesti in gol si te intrebi daca tot ce ai facut pana acum, a fost pentru ca asa ai simtit ca e bine sau pur si simplu ai simtit ca daca faci „asta”ceva se va schimba in bine.
Ei bine dezamagirea incepe sa te incerce , ziua devine mai
scurta , noaptea se lungeste , iar somnul intarzie sa apara. In loc sa pui
capul jos sa dormi , stai si framanti la ganduri ca la aluatul pentru gogosi in
incercarea de a dospi. „Gogosile” ,adica ideeile se incapataneaza sa ramana vagi si incepi sa cazi in drepresie.
Te uiti in jur, toata lumea te priveste cu coada ochiului si ti se pare ca iti
reproseaza ca le-ai pierdut pretiosul timp. Te conformezi , iar in spirit de
solidaritate nu iti ramane decat sa faci „mea culpa” in speranta ca, poate cineva, se va indura sa iti intinda o mana de ajutor sa te ridici din balta de noroi in care ai picat ultima data cand ai fost improscat fara pic de mila.
Astepti , astepti si iar astepti. Nimeni nu vine , te simti
singur (bing-bang), iar in cele din urma realizezi ca „life is a bitch”. Nu
esti sigur ca cineva te poate ajuta , esti numai tu pentru tine , lipseste in
totalitate idea de grup.
Da,da urasc ipocrizia,o urasc din tot sufletul,urasc tot ce tine de ipocrizie.Stiu ca omul ar face totul pentru 'imagine" si "reputatie"...dar stai daca nu ma suferi sau simplu iti sunt indiferenta,lasa-ma si nu te mai preocupa atat de mult de persoana mea,nu faci decat sa iti pierzi timpu` pentru ca niciodata nu vei optine ceea ce vrei de la mine.Urasc oamenii falsi care se dau "prieteni" si pe la spate te vorbesc de rau.De unde atata ura si dusmanie intre noi?...un razboi continu.Hate,hate,again hate....cei care copiaza,cocalarii,pitipoancele,cei care se cred maturi si de fapt sunt niste copii(nu zic ca eu nu sunt dar totusi mai trebuie sa gandim si logic in anumite situatii,ceea ce multi nu o mai fac),cei care se cred filozofi si nu sunt,cei care cred ca pot controla totul in jurul lor(pana la urma toti suntem la fel,ca exista stadiu social asta este cu totul altceva),minciuna,ironia,egoismul(in anumite situatii este folositor,dar nu tot timpu`),mai sunt multe dar in momentul asta chiar nu imi vin in cap:d(le voi adauga)